Geiger MTB Challenge 2010

28-29.08.2010

Am asteptat maratonul asta de ceva timp, laudat de toata lumea si vestit pentru dificultatea turei mari, care este printre cele mai grele de la noi. 92km, 3200m diferenta de nivel si timpi limita.
Anul trecut am ratat participarea dupa ce cu doua saptamani inainte imi facusem praf genunchiul drept intr-o tura de 4 zile pe creasta Fagarasului .

Anul acesta m-am inscris la tura mare si am platit cu o luna inainte. Dupa cateva maratoane, ca cel de la Campulung sau chiar de la Azuga mi-am dat seama ca nu e de mine tura lunga. Nu prea am mers mult anul asta pe bicicleta si abia rezistam la o tura de 50-60km in regim de concurs.. asa ca m-am transferat la tura mica, de 45km.

Am plecat de sambata dimineata spre Sibiu, unde am ajuns destul de repede. Se circula mult mai bine pe Valea Oltului decat pe Valea Prahovei. :) Ne-am  instalat corturile in campingul din Dumbrava Sibiului si am plecat pe traseul de concurs. Vremea era superba, tocmai buna de pedalat, traseul perfect uscat, peisajele pe masura. Dupa 10km de plimbare am decis sa ne intoarcem intrucat mai era putin si se intuneca.

In camping

Pe traseu

In camping, am mancat, am mai stat la o barfa si ne-am bagat la culcare. Imediat a inceput sa ploua marunt. Am zis ca se opreste destul de repede, dar n-am avut noroc.. a plouat toata noaptea. Mi-am dat seama ca traseul o sa fie cu mult noroi prin padurile de la inceput, dar pe sus, la altitudini mai mari stiam ca nu o sa fie probleme.

Peste noapte o bicicleta demontata a stat legata de carligul de remorcare al masinii :)

Dimineata ne-am trezit devreme. Nu mai ploua, dar era foarte frig, in jur de 12-13grade.
Ne-am dus pana in padure sa vedem starea traseului. Era plin de noroi asa ca dupa mai putin de 1km ne-am intors murdari. :(

Nu-mi prea venea sa ies din cort :)

 Startul pentru tura mare s-a dat la 9:45, iar cel la tura mica s-a dat decalat cu 15minute, adica la 10. M-am asezat destul de in spate si mi-am propus sa plec usor. Zis si facut! Am fost depasit de foarte multi, asta pana la intrarea in padure unde toti se inghesuiau incercand sa ocoleasca gropile pline cu apa. Eu am luat-o prin padure si am mers incet la cativa metri de drum. Dupa 5km se termina padurea si noroaiele, iar de aici drumul merge pe niste campuri si trece printr-un rau. Rau care cu o zi inainte nu l-am trecut pe bicicleta sa nu ma ud la picioare, dar acum, dupa ce plouase toata noaptea se marise. Am intrat direct sa-l traversez pe bicla, dar neavand viteza suficient de mare si in combinatie cu debitul lui marit peste noapte mi s-a oprit bicicleta fix in mijlocul lui. Dupa ce ca era super frig acum mai trebuia sa merg si ud la picioare. :( Dar imediat ce am iesit din rau traseul a inceput sa urce si am uitat de faptul ca sunt ud la picioare.

Am mers ce am mers si m-a ajuns din urma Em cu care am mers putin dupa care am luat-o inainte. La cateva zeci de minute aud pe cineva din spate ca ma striga. Am zis ca tot el era, dar cand colo era Daniel. Eu aveam impresia ca el impreuna cu Sergiu sunt in fata ca plecasera din fata mea si nu am observat ca ii depasisem.
Am mers impreuna pana la primul punct de alimentare, cel dinainte de urcarea de 12 km pe Magura. Daniel nu a stat mult, eu am pierdut vreo 2-3minute pe acolo si am plecat. Cum am inceput urcarea prin padure s-a lasat si ceata si dupa cateva minute abia se mai vedea la 10m in fata. Pe Daniel il pierdusem din vedere, dar stiam ca e undeva in fata la 50-100m, dar nici nu am fortat sa-l ajung ca nu aveam incredere in genunchiul drept care cu o zi inainte ma jena putin. Chiar si asa am urcat aproape toata urcarea pe Magura pe bicicleta. M-am dat jos doar in zone in care nu puteai sa mergi pe ea si in zone foarte abrupte unde nu aveam aderenta la roata spate, dar astea au fost foarte putin, sub 10% din totalul urcarii. Am reusit sa ajung pe varf in aproximativ 1:30h.

Imediat ce am iesit din padure, ne-a intampinat un vant puternic si o ceata deasa. Ma ghidam mai mult dupa zgomotele celor din fata, ca de vazut nu se vedea nimic mai departe de 10m.
Sus era un punct de control dupa care urma coborare, marcata pe profilul traseului ca fiind una foarte periculoasa.
In combinatie cu ceata si solul ud era si mai si. Am coborat destul de prudent, mai ales dupa ce l-am vazut pe un baiat cum a cazut de doua ori in fata mea la un interval de cateva minute.
Dupa o perioada frana fata a inceput sa huruie urat, probabil prinsese ceva mizerie intre placuta si disc, asa ca am inceput sa le mai combin. Mergeam cu cea fata cateva secunde, apoi o lasam si coboram cu cea spate si tot asa cativa km, incercand sa nu le incalzesc si sa menajez placutele care erau aproape tocite dinainte de concurs.
M-au depasit cativa  pe care eu ii depasisem pe urcarea pe Magura fortand la maxim, iar ei treceau pe langa mine fara sa faca pic de efort. Eu nu aveam sange sa cobor mai repede in conditiile alea si ma enerva asta.
Ne-am intalnit la un moment dat cu un traseu pe unde am inteles ca se desfasura si Redbull Romaniacs (probabil am trecut si pe aici..)
Aici gps-ul mi-a inregistrat niste pante de 30-40%, cu un maxim de 49% si tind sa cred ca nu era o eroare ca in anumite portiuni trebuia sa sari cu bicicleta in brate in jos.
Dupa ce am trecut de zona asta s-a iesit din padure unde era punctul 2 de alimentare. De aici stiam ca era doar coborare si ultimii 7-8km erau comuni cu cei de la dus. Dar pana sa inceapa coborare a trebuit sa impingem bicicletele la deal pe o panta de cateva sute de metri, dar extrem de abrupta pe care abia te tineai pe picioare din cauza noroiului alunecos. Aici m-am intalnit si cu Em si am mers impreuna. Asta pana cand am ajuns intr-o livada plina cu meri si prune, unde eu m-am oprit si el a luat-o inainte cu inca doi baieti.  Am mancat doua mere si am umplut buzunarele cu altele, dupa care i-am dat tare la vale sa-l prind. Dupa 2-3km i-am ajuns si am mers asa pana la finish. Am trecut linia de sosire in exact acelasi timp. :)

Daniel ajunsese de 7-8 minute. Am terminat pe locul 116 la general, din 309 concurenti si la categoria mea (19-29ani) pe locul 47 din 119. Nu e cine stie ce, dar la cat de incet am mers e chiar ok.

Baie in noroi

Dupa ce am stat cateva minute pe la finish am plecat spre corturi, ca acolo trebuia sa ne intalnim dupa cursa. Sergiu nu era acolo si am crezut ca s-a dus sa-si spele bicicleta. Am fost si noi in parcarea motelului sa spalam bicicletele, dar era o coada prea mare si n-am stat. Noroc ca am gasit un izvoras mic unde ne-am putut clati cat de cat bicicletele. Cand ne-am intors la cort abia atunci venise si Sergiu. Noi credeam ca el era in fata si terminase demult, dar cand colo el abia acum sosise din cauza unor probleme cu cauciucurile prea late care se incarcau cu noroi.

Urmarile cazaturii lui Daniel.(frana din stanga)

Dupa putin timp a sosit si Adi. El era la tura lunga, dar nu se incadrase la timpul de pe Paltinis si a fost descalificat, asa ca s-a intors pe sosea.
Am mai stat la premiere si la tombola, ne-am strans corturile si bagajele si am plecat spre casa.

Si totusi erau cat de cat spalate.

Transilvania GeoQuest 2010

20-22.08.2010

Desi vroiam sa merg sambata la maratonul de la Harghita si duminica sa ma intorc in Brasov sa particip la acest event de geocaching, pana la urma am decis sa merg cu Dan de vineri si sa stau pana duminica aici, deoarece se anunta destul de interesant, multa lume anuntandu-si participarea.
Dupa cele 5 ore petrecute pe DN1 pentru a face 160km pana in Bunloc (exact la intrarea in Brasov), ne-am cazat, am scos bicicletele si am dat o fuga prin oras sa cautam cateva din noile cache-uri puse cu ocazia eventului. :)



Noaptea am fost un grup mare de 20-30 de insi printr-o padure de pe un deal din Brasov la o partida de night caching. Am bantuit o ora aproape prin padurea aia la miezul noptii, dar i-am dat de cap pana la urma.



A doua zi am rezervat-o unei ture mai mari cu bicicleta, adica urcare pana in Poiana Brasov pe drumul forestier. Inapoi in Brasov am coborat pe sosea si ne-am indreptat in centru unde am mancat dupa care ne-am invartit prin tot orasul in cautarea altor cutii.

Spre Poiana Brasov, pe niste dealuri

La minijup :))

Cautand cacheuri

Prin Poiana Brasov


O sarma care se incolacise prin discul de frana


Coborand din Poiana


Vedere de pe dealul Bartolomeu spre Piatra Craiului


Datele turei

Pe la ora 18 am ajuns la pensiune intrucat la 19 era anuntat un concurs cu premii :)
Nu se stia inca in ce consta acest concurs.

In asteptarea concursului


Gps-ul castigat :)
Pana la urma m-am facut cu asta.

Cel vechi si cel nou.

Ei bine, pana la urma a fost o tombola. Dintr-o urna s-au tras 6-7 biletele care au castigat cate un CD cu harta Romaniei oferita de Garmin. In urna asta nici nu am pus biletel cu numele meu.
Din urna cealalta se trageau 4 bilete, iar castigatorii primeau unul din cele 4 gps-uri Garmin puse la bataie. 3 dintre ele erau de masina, iar unul de bicicleta.
S-a tras primul gps de masina (care era roz :)) ) si l-a castigat o fata, iar pe al 2-lea l-am castigat eu :)) Nici n-am stiut cum sa reactionez, ca nu mai castigasem niciodata nimic la tombola :))
Dupa 10-15 minute un amic mi-a propus sa vorbesc cu cel care castigase gps-ul de bicla sa facem schimb intrucat el nu avea bicicleta si nu avea ce face cu el. L-am asteptat cu sufletul la gura si i-am propus schimbul. A acceptat imediat si a fost la fel de incantat ca si mine ca il aveam pe cel de bicla , pe care pusesem ochii inca de la inceput :)

Duminica planificasem sa plecam pe la 12 sa nu prindem nebunia de pe DN1, dar ne-am trezit devreme si am zis sa facem o tura de 1h si ceva pana spre 7 Scari ca mai erau si acolo 2 cache-uri. Pentru mine a fost si un prilej sa testez noul gps :)
Am luat-o pe un drum forestier care merge paralel cu DN1 si da fix in Dambul Morii. De aici am urcat pe drumul spre 7 scari. Desi era 9-10 dimineata era full de oameni, multi deja cu carnea pe gratar. :(


Primul cache era intr-un copac, iar dupa al 2-lea a trebuit sa urc in patru labe prin padure pana in varful unui deal. Aici era o poienita si la cativa metri de urcare, sub un bolovan era cache-ul.
Am ajuns la masina dupa 1h si ceva, ne-am strans lucrurile si am plecat. Am zis ca nu prindem nebunia, dar din Predeal am prins coloana. Credeam ca o sa fie pana in Comarnic, dar culmea, a fost doar pana in Azuga. Pentru mine inca e un mister de ce se formeaza aceste ambuteiaje. La iesire din Predeal de unde s-a format nu sunt treceri de pietoni, iar in Azuga este doar UNA! Cum am iesit din Azuga s-a circulat foarte bine, dar pe cei 4-5km dintre Predeal si Azuga am facut aproape o ora. :(

Bunloc - Piatra Mare by florin83 at Garmin Connect - Details

Tentativa esuata de a ajunge pe Vf. Omu

14.08.2010

Weekendul asta trebuia sa merg impreuna cu Daniel sa facem creasta Fagarasului in 48h, dar pe la inceputul saptamanii mi-a dat vestea proasta ca nu mai mergem, ca se simte slabit d.p.d.v fizic dupa ultimele concursuri si ture la care a participat. Am fost destul de ofticat pe moment, din cauza ca imi doream sa fac asta de un an de zile si cu altcineva nu aveam cu cine. :(
Deja imi trecuse supararea si pe finalul saptamanii ma intreaba Daniel daca merg cu bicla pana pe Omu, cu urcare din Sinaia. Bineinteles ca am acceptat fara sa stau mult pe ganduri.
Trebuia sa plecam sambata dimineata, dar vineri dupa amiaza ma incercau niste simptome de raceala, probabil de la statul cu aerul conditionat in cap la servici.
Am luat inainte de culcare un Theraflu si am sperat sa-mi treaca pana dimineata, dar pe la ora 1 noaptea deja ma luasera niste frisoane incat a trebuit sa inchid geamurile si sa ma invelesc cu o patura si tot tremuram :(
Am adormit abia pe la 4-5 dimineta iar la 7:10 suna ceasul. Scapasem de frisoanele alea, insa ma simteam putin lipsit de puteri, dar am zis ca dupa ce beau o cafea imi revin.
Am plecat la drum impreuna cu Bogdan, Daniel si inca 3 prieteni de-ai lui care urmau sa plece pe munte.

6 insi, rucsaci si 3 biciclete si abia se ocupase jumate de portbagaj. Tare rau Vito asta. :))

In Sinaia ne-am despartit de cei 3 prieteni ai lui Daniel si am luat-o pe drumul spre Targoviste. Am lasat masina la vreo 2km de iesirea din Sinaia, ne-am echipat si am plecat la drum, spre Cuibul Dorului. Erau vreo 5km de sosea si inca 1 km de offroad pana la cabana, pe toata distanta se urca de la ~800m pana la 1100m. Am inceput bine, dar dupa 10-15min deja incepusem sa raman in urma.
Dupa circa 30minute am ajuns la cabana unde mi-am dat seama ca ceva nu e in regula, dar dupa ce am stat putin si m-am odihnit am decis sa continui.

La Cuibu Dorului

Dar povestea s-a repetat, am mers cu ei cateva minute dupa care incet, incet am ramas in urma pana cand nu i-am mai vazut. Mi-am zis ca nu are rost sa continui ca nu o sa fiu in stare.. abia urcasem ~400m diferenta de nivel si mai aveam de 3-4 ori pe atat. Stiam ca ma vor astepta undeva la un moment dat asa ca am mers pana i-am ajuns la un izvor.


Au incercat sa ma convinga sa merg cu ei, dar nu avea rost.. ma durea stomacul de la efort, cred, imi venea sa si vomit...
Una peste alta a inceput sa ploua marunt si sa tune. Asta a pus capac drumului meu spre vf.Omu :) Chiar nu aveam de gand sa ma tarasc pe platou in timp ce ploua.

I-am dat casca mea lui Daniel ca el si-o uitase acasa si am luat-o inapoi spre masina, iar ei au continuat.
Am mers f.incet desi era doar coborare, dar parca nu se mai termina drumul. Apoi am vazut ca urcasem in jur de 10km.
Fix cand am ajuns la masina a inceput si ploaia. Am mancat ceva, dupa care m-am culcat pe bancheta 1h si ceva.
Dupa ce m-am trezit parca ma simteam mai bine, asa ca am luat bicicleta si am zis sa merg pana in Poiana Stanii sa caut un cache :D
Am mers usurel prin oras, apoi am urcat spre cota 1400 si am facut dreapta prin padure spre Poiana Stanii. Am tras si o sperietura groaznica pe drum.. mergeam linistit si dau de un semn "atentie, zona frecventata de ursi..". Mai merg 2-3 minute si aud ceva alergand prin boscheti in spatele meu. Mi-a stat putin inima in loc , ma asteptam sa iasa un urs, cand colo ies 2 caini care aveau chef de joaca :))

Spre Cota 1400

Spre Poiana Stanii

Am urcat vreo 2 km cand aud iar tunete si incepe sa picure. Nu stiam ce sa fac ca mai aveam cam 1km pana acolo, dar nu aveam nici haine groase si de ploaie la mine asa ca am decis sa ma intorc. Bineinteles ca nu a inceput nicio ploaie, dar daca tot am coborat in Sinaia m-am intors la masina, in capatul celalalt al orasului.
Intre timp l-am sunat si pe Daniel care imi spusese ca tocmai plecau de la Omu. Ii prinsese ploaia pe la Babele unde au stat la cabana pana s-a oprit.

Si cateva poze facute de ei:

La Babele

Bogdan

Daniel

In jos Valea Cerbului.. unii cica se dau cu bicicletele pe acolo :))

In stanga jos se poate vedea traseul de vara.

Neavand ce face la masina am inceput sa urc usor spre cabana Cuibul Dorului sa le ies in cale. I-am asteptat cam 30 minute, timp in care mi-am spalat bicicleta la un izvor :)

Distantele de la Cuibul Dorului

Dupa ce au sosit i-am dat tare pe soseaua libera pana la masina. As fi vrut sa scot si eu un top speed mai mare, dar n-am reusit decat 56km/h. Erau prea multe curbe, cauciucurile vajaiau urat (totusi, sunt de offroad, nu de viteza pe sosea) si mai incepuse sa se si intunece. :)
Am mancat putin si am plecat spre Bucuresti. Fiind sambata seara, s-a circulat super bine, in 2h eram acasa.

Nici nu stiu cand am facut 50km deoarece mie mi s-a parut ca mai mult am stat :)