Prin parcul Bucov

18.09.2010

Initial am vrut sa merg la maratonul de la Omu dar taxa de inscriere care mi s-a parut exagerata (70Ron) m-a facut sa renunt. Cum toti cu care ies de regula cu bicicleta erau ba la maratonul asta, ba la duatlonul de la Brasov am decis sa il iau pe Tavitza sa fac tura scurta de la Cupa Emmedue, la care eram deja inscris.
Am plecat cu Cata de dimineata, in Ploiesti m-am intalnit cu Tavitza si am pornit spre parcul Bucov de unde se va da startul.
Traseul porneste fix de la intrarea in parc, de langa Zoo. S-a mers cred ca vreo 6-7km pe sosea, prin niste sate, ceea ce nu prea mi-a placut.
Intrat pe offroad am rasuflat putin usurat dar nu dupa mult timp mi s-a luat, intrucat erau foarte multe pietre. Pe urcari roata spate pierdea destul de repede aderenta. Fiind o altitudine destul de redusa (~400m maxim - Ploiestiul este pe la 140-180m) traseul urca pe un drum, apoi cobora pe altul sau de-a dreptul prin iarba printre zecile de sonde de acolo. Astfel s-a strans o diferenta de nivel de 400m pe cei 30km. Nu pot sa zic ca mi-a placut chiar asa de mult traseul, dar in lipsa de altceva merge si asta.

Pietre care aluneca destul de rau pe urcare

Buclele traseului

In spate de tot se poate vedea Ploiestiul

Am mers foarte incet, Tavitza nefiind obisnuit cu bicicleta cu care nu mai mersese pe offroad. Cei 32km i-am facut in aproape 3h (la concurs sper sa termin in putin peste jumate)



Initial planul era sa ma intorc cu el in Bucuresti, dar era abia ora 12 si el pe la 16-17 trebuia sa plece. Tren cu vagon de biciclete nu era prea curand, asa ca am decis sa ma intorc pe bicicleta de acolo.
Nu am mai intrat in Ploiesti ci am luat-o pe centura de est care stiam ca are 6-7 km, dar la final am constatat ca ma inselasem si avea fix dublu, dar mi-a placut ca era destul de liber si am mers foarte bine (medie 29km/h pe cei 14km) desi veneam dupa 32km de offroad si colac peste pupaza mai eram si cu cauciucurile cu crampoane care nu prea se impaca cu asfaltul.
 In Barcanesti am facut prima oprire de alimentare la un magazin si apoi am pornit la drum, pe DN1.
Incepuse sa mi se faca foame ca nu mai mancasem nimic de dimineata si era deja ora 13 si ceva, apa in bidoane se incalzise si mai incepuse sa bata si vantul din lateral. Vant care m-a terminat pana prin Otopeni. In camp abia tineam 25km/h.

O mica pauza

Am facut insumat 99,88km :).
Si mai tare a fost ca inainte sa pornesc gps-ul pe centura Ploiestiului am facut un calcul ca as ajunge pe la ora 15 in Bucuresti. Nu am mai tinut cont de aceasta estimare pana cand am intrat in Bucuresti.  M-am uitat la ceas si era 15:01 :D

Plimbare pana pe Vf.Ciucas

 04.09.2010

Cred ca de pe la inceputul anului trecut ii tot promit Cristinei ca mergem in Ciucas si intr-un final, dupa mai bine de un an am ales un weekend in care sa mergem. Nemaiavand cu cine sa mergem am plecat doar noi doi cu ideea de a ajunge pana pe Vf. Ciucas si inapoi.
Am urcat cu masina pana la Muntele Rosu ca sa mai scurtam putin din drum si am plecat spre varf.

S-a miscat destul de bine si dupa vreo 2h30 eram pe varf. Am luat pranzul mai jos putin de varf si am coborat.

Coborarea pana la Cabana Ciucas este ok, dar mai jos, spre Muntele Rosu este jale.Drumul este extrem de inclinat ca abia stai pe picioare. Stiam asta ca mai fusesem acum o luna acolo si blestemasem si atunci.
La Muntele Rosu am ajuns la aproape 5h30 de la plecare.
Desi o subestimasem putin initial a reusit sa scoata un timp mai bun decat cel de pe indicatoare :)

Geiger MTB Challenge 2010

28-29.08.2010

Am asteptat maratonul asta de ceva timp, laudat de toata lumea si vestit pentru dificultatea turei mari, care este printre cele mai grele de la noi. 92km, 3200m diferenta de nivel si timpi limita.
Anul trecut am ratat participarea dupa ce cu doua saptamani inainte imi facusem praf genunchiul drept intr-o tura de 4 zile pe creasta Fagarasului .

Anul acesta m-am inscris la tura mare si am platit cu o luna inainte. Dupa cateva maratoane, ca cel de la Campulung sau chiar de la Azuga mi-am dat seama ca nu e de mine tura lunga. Nu prea am mers mult anul asta pe bicicleta si abia rezistam la o tura de 50-60km in regim de concurs.. asa ca m-am transferat la tura mica, de 45km.

Am plecat de sambata dimineata spre Sibiu, unde am ajuns destul de repede. Se circula mult mai bine pe Valea Oltului decat pe Valea Prahovei. :) Ne-am  instalat corturile in campingul din Dumbrava Sibiului si am plecat pe traseul de concurs. Vremea era superba, tocmai buna de pedalat, traseul perfect uscat, peisajele pe masura. Dupa 10km de plimbare am decis sa ne intoarcem intrucat mai era putin si se intuneca.

In camping

Pe traseu

In camping, am mancat, am mai stat la o barfa si ne-am bagat la culcare. Imediat a inceput sa ploua marunt. Am zis ca se opreste destul de repede, dar n-am avut noroc.. a plouat toata noaptea. Mi-am dat seama ca traseul o sa fie cu mult noroi prin padurile de la inceput, dar pe sus, la altitudini mai mari stiam ca nu o sa fie probleme.

Peste noapte o bicicleta demontata a stat legata de carligul de remorcare al masinii :)

Dimineata ne-am trezit devreme. Nu mai ploua, dar era foarte frig, in jur de 12-13grade.
Ne-am dus pana in padure sa vedem starea traseului. Era plin de noroi asa ca dupa mai putin de 1km ne-am intors murdari. :(

Nu-mi prea venea sa ies din cort :)

 Startul pentru tura mare s-a dat la 9:45, iar cel la tura mica s-a dat decalat cu 15minute, adica la 10. M-am asezat destul de in spate si mi-am propus sa plec usor. Zis si facut! Am fost depasit de foarte multi, asta pana la intrarea in padure unde toti se inghesuiau incercand sa ocoleasca gropile pline cu apa. Eu am luat-o prin padure si am mers incet la cativa metri de drum. Dupa 5km se termina padurea si noroaiele, iar de aici drumul merge pe niste campuri si trece printr-un rau. Rau care cu o zi inainte nu l-am trecut pe bicicleta sa nu ma ud la picioare, dar acum, dupa ce plouase toata noaptea se marise. Am intrat direct sa-l traversez pe bicla, dar neavand viteza suficient de mare si in combinatie cu debitul lui marit peste noapte mi s-a oprit bicicleta fix in mijlocul lui. Dupa ce ca era super frig acum mai trebuia sa merg si ud la picioare. :( Dar imediat ce am iesit din rau traseul a inceput sa urce si am uitat de faptul ca sunt ud la picioare.

Am mers ce am mers si m-a ajuns din urma Em cu care am mers putin dupa care am luat-o inainte. La cateva zeci de minute aud pe cineva din spate ca ma striga. Am zis ca tot el era, dar cand colo era Daniel. Eu aveam impresia ca el impreuna cu Sergiu sunt in fata ca plecasera din fata mea si nu am observat ca ii depasisem.
Am mers impreuna pana la primul punct de alimentare, cel dinainte de urcarea de 12 km pe Magura. Daniel nu a stat mult, eu am pierdut vreo 2-3minute pe acolo si am plecat. Cum am inceput urcarea prin padure s-a lasat si ceata si dupa cateva minute abia se mai vedea la 10m in fata. Pe Daniel il pierdusem din vedere, dar stiam ca e undeva in fata la 50-100m, dar nici nu am fortat sa-l ajung ca nu aveam incredere in genunchiul drept care cu o zi inainte ma jena putin. Chiar si asa am urcat aproape toata urcarea pe Magura pe bicicleta. M-am dat jos doar in zone in care nu puteai sa mergi pe ea si in zone foarte abrupte unde nu aveam aderenta la roata spate, dar astea au fost foarte putin, sub 10% din totalul urcarii. Am reusit sa ajung pe varf in aproximativ 1:30h.

Imediat ce am iesit din padure, ne-a intampinat un vant puternic si o ceata deasa. Ma ghidam mai mult dupa zgomotele celor din fata, ca de vazut nu se vedea nimic mai departe de 10m.
Sus era un punct de control dupa care urma coborare, marcata pe profilul traseului ca fiind una foarte periculoasa.
In combinatie cu ceata si solul ud era si mai si. Am coborat destul de prudent, mai ales dupa ce l-am vazut pe un baiat cum a cazut de doua ori in fata mea la un interval de cateva minute.
Dupa o perioada frana fata a inceput sa huruie urat, probabil prinsese ceva mizerie intre placuta si disc, asa ca am inceput sa le mai combin. Mergeam cu cea fata cateva secunde, apoi o lasam si coboram cu cea spate si tot asa cativa km, incercand sa nu le incalzesc si sa menajez placutele care erau aproape tocite dinainte de concurs.
M-au depasit cativa  pe care eu ii depasisem pe urcarea pe Magura fortand la maxim, iar ei treceau pe langa mine fara sa faca pic de efort. Eu nu aveam sange sa cobor mai repede in conditiile alea si ma enerva asta.
Ne-am intalnit la un moment dat cu un traseu pe unde am inteles ca se desfasura si Redbull Romaniacs (probabil am trecut si pe aici..)
Aici gps-ul mi-a inregistrat niste pante de 30-40%, cu un maxim de 49% si tind sa cred ca nu era o eroare ca in anumite portiuni trebuia sa sari cu bicicleta in brate in jos.
Dupa ce am trecut de zona asta s-a iesit din padure unde era punctul 2 de alimentare. De aici stiam ca era doar coborare si ultimii 7-8km erau comuni cu cei de la dus. Dar pana sa inceapa coborare a trebuit sa impingem bicicletele la deal pe o panta de cateva sute de metri, dar extrem de abrupta pe care abia te tineai pe picioare din cauza noroiului alunecos. Aici m-am intalnit si cu Em si am mers impreuna. Asta pana cand am ajuns intr-o livada plina cu meri si prune, unde eu m-am oprit si el a luat-o inainte cu inca doi baieti.  Am mancat doua mere si am umplut buzunarele cu altele, dupa care i-am dat tare la vale sa-l prind. Dupa 2-3km i-am ajuns si am mers asa pana la finish. Am trecut linia de sosire in exact acelasi timp. :)

Daniel ajunsese de 7-8 minute. Am terminat pe locul 116 la general, din 309 concurenti si la categoria mea (19-29ani) pe locul 47 din 119. Nu e cine stie ce, dar la cat de incet am mers e chiar ok.

Baie in noroi

Dupa ce am stat cateva minute pe la finish am plecat spre corturi, ca acolo trebuia sa ne intalnim dupa cursa. Sergiu nu era acolo si am crezut ca s-a dus sa-si spele bicicleta. Am fost si noi in parcarea motelului sa spalam bicicletele, dar era o coada prea mare si n-am stat. Noroc ca am gasit un izvoras mic unde ne-am putut clati cat de cat bicicletele. Cand ne-am intors la cort abia atunci venise si Sergiu. Noi credeam ca el era in fata si terminase demult, dar cand colo el abia acum sosise din cauza unor probleme cu cauciucurile prea late care se incarcau cu noroi.

Urmarile cazaturii lui Daniel.(frana din stanga)

Dupa putin timp a sosit si Adi. El era la tura lunga, dar nu se incadrase la timpul de pe Paltinis si a fost descalificat, asa ca s-a intors pe sosea.
Am mai stat la premiere si la tombola, ne-am strans corturile si bagajele si am plecat spre casa.

Si totusi erau cat de cat spalate.

Transilvania GeoQuest 2010

20-22.08.2010

Desi vroiam sa merg sambata la maratonul de la Harghita si duminica sa ma intorc in Brasov sa particip la acest event de geocaching, pana la urma am decis sa merg cu Dan de vineri si sa stau pana duminica aici, deoarece se anunta destul de interesant, multa lume anuntandu-si participarea.
Dupa cele 5 ore petrecute pe DN1 pentru a face 160km pana in Bunloc (exact la intrarea in Brasov), ne-am cazat, am scos bicicletele si am dat o fuga prin oras sa cautam cateva din noile cache-uri puse cu ocazia eventului. :)



Noaptea am fost un grup mare de 20-30 de insi printr-o padure de pe un deal din Brasov la o partida de night caching. Am bantuit o ora aproape prin padurea aia la miezul noptii, dar i-am dat de cap pana la urma.



A doua zi am rezervat-o unei ture mai mari cu bicicleta, adica urcare pana in Poiana Brasov pe drumul forestier. Inapoi in Brasov am coborat pe sosea si ne-am indreptat in centru unde am mancat dupa care ne-am invartit prin tot orasul in cautarea altor cutii.

Spre Poiana Brasov, pe niste dealuri

La minijup :))

Cautand cacheuri

Prin Poiana Brasov


O sarma care se incolacise prin discul de frana


Coborand din Poiana


Vedere de pe dealul Bartolomeu spre Piatra Craiului


Datele turei

Pe la ora 18 am ajuns la pensiune intrucat la 19 era anuntat un concurs cu premii :)
Nu se stia inca in ce consta acest concurs.

In asteptarea concursului


Gps-ul castigat :)
Pana la urma m-am facut cu asta.

Cel vechi si cel nou.

Ei bine, pana la urma a fost o tombola. Dintr-o urna s-au tras 6-7 biletele care au castigat cate un CD cu harta Romaniei oferita de Garmin. In urna asta nici nu am pus biletel cu numele meu.
Din urna cealalta se trageau 4 bilete, iar castigatorii primeau unul din cele 4 gps-uri Garmin puse la bataie. 3 dintre ele erau de masina, iar unul de bicicleta.
S-a tras primul gps de masina (care era roz :)) ) si l-a castigat o fata, iar pe al 2-lea l-am castigat eu :)) Nici n-am stiut cum sa reactionez, ca nu mai castigasem niciodata nimic la tombola :))
Dupa 10-15 minute un amic mi-a propus sa vorbesc cu cel care castigase gps-ul de bicla sa facem schimb intrucat el nu avea bicicleta si nu avea ce face cu el. L-am asteptat cu sufletul la gura si i-am propus schimbul. A acceptat imediat si a fost la fel de incantat ca si mine ca il aveam pe cel de bicla , pe care pusesem ochii inca de la inceput :)

Duminica planificasem sa plecam pe la 12 sa nu prindem nebunia de pe DN1, dar ne-am trezit devreme si am zis sa facem o tura de 1h si ceva pana spre 7 Scari ca mai erau si acolo 2 cache-uri. Pentru mine a fost si un prilej sa testez noul gps :)
Am luat-o pe un drum forestier care merge paralel cu DN1 si da fix in Dambul Morii. De aici am urcat pe drumul spre 7 scari. Desi era 9-10 dimineata era full de oameni, multi deja cu carnea pe gratar. :(


Primul cache era intr-un copac, iar dupa al 2-lea a trebuit sa urc in patru labe prin padure pana in varful unui deal. Aici era o poienita si la cativa metri de urcare, sub un bolovan era cache-ul.
Am ajuns la masina dupa 1h si ceva, ne-am strans lucrurile si am plecat. Am zis ca nu prindem nebunia, dar din Predeal am prins coloana. Credeam ca o sa fie pana in Comarnic, dar culmea, a fost doar pana in Azuga. Pentru mine inca e un mister de ce se formeaza aceste ambuteiaje. La iesire din Predeal de unde s-a format nu sunt treceri de pietoni, iar in Azuga este doar UNA! Cum am iesit din Azuga s-a circulat foarte bine, dar pe cei 4-5km dintre Predeal si Azuga am facut aproape o ora. :(

Bunloc - Piatra Mare by florin83 at Garmin Connect - Details