miercuri, 19 august 2009

Creasta Fagarasului.. de data asta in totalitate

14-19.08.2009

Dupa esecul de anul trecut, am analizat toate cauzele lui si am incercat sa iau masuri. Cea mai mare problema a fost anul trecut greutatea rucsacului care a avut 25kg (cantarit inainte de plecare). Am incercat anul asta sa fie cat mai usor posibil. Am luat si pana un sac de dormit de 2 lei in locul celui bun si gros doar sa economisesc jumate de kg. Inainte de plecare l-am pus pe cantar: 15kg!!!.. asa mai merge :D
Desi cu 1-2 luni inainte de plecare eram pe lista in jur de 4-5 persoane, cu o saptamana inainte s-a definitivat lista: decat eu si Tavitza!! :D
Alta problema a fost cu plecarea.. anul trecut am avut tren direct pana in Talmaciu din Bucuresti. Anul asta nu mai circula trenul ala, ba mai rau. nu erau decat 3 trenuri care ajungeau acolo pe zi, toate personale care se luau din Brasov dupa ce trebuia asteptat cateva ore in gara dupa ce ajungeam cu cel din Bucuresti. Doua dintre ele ajungeau la ora 5-6 seara in Talmaciu, deci nu erau de luat in calcul pt ca nu aveam unde sa dormim acolo si nici nu apucam sa urcam cine stie ce, nici de padure nu treceam pana se intuneca. Al 3-lea tren pleca din Bucuresti la 21:30, ajungea in Brasov la 0:40 de unde la 2:20 trebuia sa luam personalul spre Talmaciu. A parut cea mai buna alegere.

Dupa servici am fost la cumparaturi, am facut bagajul si seara am plecat cu Cata in Ploiesti ca tot mergea si ea acolo. Trenul a plecat la 22:15 din Ploiesti. Am ajuns cu o oarecare intarziere in Brasov, tocmai bine sa nu stam in gara atat de mult.

In gara jale.. parca era o adunatura de boschetari! Erau zeci de pescari, tigani, navetisti, oameni fara adapost care dormeau pe acolo pe banci, pe jos.. peste tot.
Ne-am gandit ca doar nu o sa avem noi "norocul" sa urce toti astia in trenul nostru care noi ne gandeam ca o sa fie gol si o sa dormim. Am iesit afara pe peron, am luat cina, Tavitza si-a facut un ceai.


Vedem pe linia 1 unde trebuia sa vina trenul nostru un tren cu 3 vagoane, care arata jalnic. Era cu aproape 40min inainte sa plece, am zis ca nu e al nostru, ca doar nu o trage cu atat timp inainte. Toti oamenii de care spuneam mai sus se reped spre el. Trece timpul, vad ca trenul ala nu pleaca si se face ora cand trebuia sa vina al nostru asa ca merg la el si intreb nasul daca e trenul spre Talmaciu. Nasul era cam mort de beat (la 2 noaptea) si imi zice ca ajunge si la Talmaciu, dar ca nu stiu unde trebuie sa iau autobuzul. Am dat o tura pe langa tren sa vedem daca e vreun compartiment liber unde sa putem sta. Nimic! Am mai dat o tura sa vedem daca e vreun compartiment cu oameni mai normali! Nimic! Toti "boschetarii"din gara erau in trenul asta.
Vazand asta am zis ca sa mergem sa luam un microbuz sau ceva de genu, dar nu cred ca gaseam la 2 noaptea asa ceva. Ne-am luat inima in dinti si am urcat in tren.. Peste tot intunerc, zeci de undite, mirosuri care mai de care mai ciudate, compartimentele aratau ca si cum nu ar fi mai fost curatate de ani de zile.. Gasim intr-un final un compartiment cu 3 persoane in el. O baba, un tip si o fata. Noi facusem planul ca o sa dormim in trenul asta 2-3 ore.. ce sa mai dormi! Trenul a avut intarziere inca din gara.. in loc sa plece la 2:20 a plecat la 2:45. Fiind personal, pana unde trebuia sa coboram trenul oprea in toate statiile, adica nici mai mult nici mai putin decat 28 la numar pe 130km!!
Am incercat sa dorm putin, dar nici o sansa... baba din compartiment sforaia ca dracu, nici nu mai auzeai zgomotul de rulare al trenului cand sforaia ea.
In Fagaras coboara fata de care ziceam mai sus si ma intind si eu pe bancheta. Adorm instant, dar sunt trezit in 30min de nasul care ne zice ca o sa coboram la prima de unde urmeaza sa luam niste autobuze, intrucat trenul nu merge inainte ca e un pod rupt. Am coborat, ne-am ingramadit intr-o rata cu toti pescarii si am plecat spre Porumbacu parca, in jur de 10-12km..

Nu am mers mai tare de 50km/h cred ca facea ca dracu masina.
Era f.amuzant cum venea nasul in autobuz sa ceara biletele de tren.. marea majoritatea a pescarilor nu aveau asa ceva.. ii dadeau nasului 1-2ron direct in vazul tuturor iar el ii lua de parca era ceva normal :))
Dupa un timp ma trezesc cu o lovitura puternica in cap. Nu mi-am dat seama ce s-a intamplat, am zis initial ca s-a desprins placa de sus de unde se pun bagaje, dar nu.. era o masa plianta din lemn cu marginea din metal!!! M-am ales cu ditamai cucuiului si o zgarietura in frunte si cu multe stele verzi.

Dupa vreo 20min ajungem intr-o gara de unde trebuia sa luam iar trenul spre Talmaciu. Tot un tren din asta jalnic, dar macar am stat la clasa 1, dar tot a cocina de porci arata..Majoritatea pescarilor au coborat cu o statie inaintea noastra, intr-o localitate pe unde trecea Oltul.
Cu asta am mers vreo 30min si ajungem intr-un final in Talmaciu, cu o intarziere de vreo 20min, ceea ce nu e mult. Fix inainte sa coboram ne intreaba un navetist unde mergem. Ii spunem ca la Talmaciu si apoi la Turnu Rosu si ne spune ca trebuia sa coboram cu o statie inainte, la Podul Olt, ca ne lasa trenul la 1km de Turnu Rosu... asa o sa aveam 7-8km de mers pe jos. Naspa, dar n-am stiut.


Ziua 1 - 15.08.2009

La ora 6 pornim la drum. Pe drum doar cateva masini, am incercat sa facem autostopul, dar nu ne-a luat nicuna. Aveam chef de mers in ciuda tuturor pataniilor si a faptului ca eram treaz de aproape 24h. Facem cei 7-8km in o ora si ceva.

In Turnu Rosu oprim la un magazin sa luam niste paine. Eu asteptand afara ma intreaba un localnic unde mergem..ii zic ca pe creasta (nu stiam exact unde vroiam sa ajungem.. ma gandeam ca la un moment dat oboseala o sa-si spuna cuvantul si o sa oprim pe undeva). Imi zice.. "ohoo.. pana la Suru (primu varf de peste 2000m) mai sunt vreo 7 ore de mers" (a fost tare ca exact atat am facut :P) Daca ar fi aflat el ca am mai mers 5h inainte de la Suru... :D
Am mers pe un drum forestier 3-4km pana la Manastirea Turnu Rosu.

De aici drumul continua cu o urcare f.abrupta prin padure. Intre timp a inceput sa se faca frig, s-a lasat ceata si a inceput sa picure.. ce mai, o atmosfera foarte demoralizanta de iti venea sa te intorci acasa.

Dupa 2h am lasat padurea in urma si am iesit in golul alpin pe unde am mers timp de mai multe ore prin ceata, fara sa vedem mai nimic.
Pe mine incepuse sa ma doar talpa. Am un tic nervos sa imi rup pielitele pana la sange aproape. Exact din cauza asta m-am intors anul trecut cand am incercat sa fac creasta. De data asta aveam doar la un picior si era o rana destul de mica. Oricum eram hotarat sa termin chit ca mergeam intr-un picior si faceam 1 saptamana. Timp aveam la dispozitie :)

Cu cat inaintam ceata a inceput sa dispara, a mai iesit soarele.. partea buna e ca nu a plouat. Era o vreme tocmai buna de mers.. racoare si fara soare sa te bata in cap. Nu simteam nici o oboseala, parca eram trezit de 2h, nu de aproape 30h.

Initial am zis sa oprim la lacul Avrig, dar vazand ca avem chef de mers si era destul de devreme (ora 17) am decis sa trecem de lac si sa mergem dupa Vf. Scara, in saua Scara unde sa campam. Erau vreo 3h de mers, ajungeam fix la ora 20 dupa calculele noastre, la timp cat sa punem cortul pana se intuneca.

Bineinteles ca am facut mai putin. Am pus cortul, s-a ridicat si ceata, am avut priveliste superba.


Am mancat si am adormit pe la ora 21. Bineinteles ca am adormit instant si ne-am trezit pe la ora 8..
Timp de mers 45min pana in Ploiesti cu masina, 3h cu trenul pana in Brasov, 1h in Brasov asteptat in gara, 3h si ceva cu trenul urmator si rata, 14h de mers pe munte.

Ziua 2 - 16.08.2009

Dimineata am luat o decizie vazand ca ne miscam bine: ce-ar fi daca am face creasta in 4 zile in loc de 6 cat planificasem initial. Asta insemna mers destul de tare si multe ore pe zi, in jur de 12..

Pe post de cioban

Am pornit tare, am ajuns intr-o ora pe Vf.Serbota de unde incepea portiunea cea mai dificila din traseu, Custura Saratii. Anul trecut ne-a luat destul de mult sa trecem de ea. Acum era si multa ceata, pe alocuri erau stanci umede asa ca am decis sa o ocolim. Traseul de ocolire pe banda galbena cobora tocmai in Caldarea Negoiului si apoi urca in creasta inapoi fix unde se termina custura. Citisem inainte de traseul asta cum ca n-ar fi f.bine marcat.. asta ne mai lipsea pe ceata aia. Am coborat in caldare.. pana aici marcajul excelent, de aici.. pauza :(
Custura Saratii

Nu inteleg de ce, ca sunt atatea pietre mari unde se putea pune marcajul. Am avut noroc ca s-a ridicat ceata si am vazut oarecum directia in care trebuia sa o luam. Am continuat de-a dreptul prin caldarea stancoasa si dupa aproape o ora am iesit fix la un indicator.


Am urcat apoi pe creasta de unde a urmat ascensiunea pe Vf. Negoiu, al 2-lea ca inaltime din Romania.

Sus ceata, nu prea am vazut mare lucru asa ca am continuat coborarea spre lacul Caltun, ocolind Strunga Dracului pe care am facut-o anul trecut.


Am luat-o pe Strunga Doamnei care este putin mai lunga, dar mai putin periculoasa.


La lac am ajuns in jur de ora 15 si am pornit spre Balea.

Lacul Caltun

Pana acolo a trebuit sa urcam si apoi sa coboram Vf. Laitel (f. enervant varful asta), a fost o portiune cu lanturi care ocolea Vf. Laita si apoi se mergea spre Vf. Paltinu unde deja am inceput sa vedem lume multa care urca de la Balea Lac.
Urcarea pe Vf. Laitel
La picnic pe creasta

Caldarea Balea

Deasupra Lacului Balea

Lacul Capra

Am mers pe creasta pe deasupra lacului si am coborat la Lacul Capra unde am si pus cortul.


Era ora 19:30. A fost ziua in care am mers cel mai putin, aproape 11h, dar si cea mai grea d.p.d.v al traseului as zice. Deja incepuse sa ma doara genunchiul drept care in ultima luna m-a durut dupa aproape orice tura mai serioasa cu bicicleta.

Ziua 3 - 17.08.2009

Plecam mai devreme, pe la 8:30. Aveam de mers conform indicatoarelor pana in Fereastra Mare a Sambetei in jur de 12h.


Am mers bine, in mai putin de o ora eram in fereastra Zmeilor.


A urmat zona "la 3 pasi de moarte" dupa care s-a urcat putin si am ajuns la monumentul Nerlinger.

Lacul Buda
Monumentul Nerlinger



Aici ne-am intalnit cu 2 nemti care veneau de la cabana Podragu. Ei vroiau sa ajunga pe Vf.Moldoveanu, dar cand au urcat in creasta au luat-o in directia opusa si asa s-au trezit aici :))


A urmat apoi o porioada in care s-a ridicat ceata si am vazut cat de cat in jur, zona era noua si pt mine ca nu mai fusesem pe aici ci pe un drum care ocolea creasta. Am urcat pe Vf. Mircii apoi am coborat spre lacul Podul Giurgiului. O coborare destul de abrupta care daca nu aveam betele nu stiu cum o coboram pt ca genunchiul nu ma ajuta deloc la coborare. La urcare nu ma durea absolut deloc, pe cand la coborare era jale..

Lacul Podul Giurgiului

De aici am urcat putin si am ajuns in Saua Podragu. Am facut o pauza de masa, ne-am despartit de cei 2 nemti si un israelian cu care mersesem pana aici si am continuat drumul impreuna cu un baiat, roman, care venise singur sa faca creasta.

Lacul Podragu
Venise cu o zi inaintea noastra si urma sa mai stea inca una, adica fix 6 zile, cum vroiam noi initial sa facem creasta, defapt cum se face in mod normal. :) In mai putin de 2h eram la baza urcarii pe Vistea Mare. Acolo l-am intrebat pe unu care statea sa se odihneasca cat e pana sus. Ne zice 1-1:30h. Am ras in gandul meu ca stiam drumul, e destul de greu, dar nici chiar atat. Mi-am propus sa-i dau tare sa vad cat scot. Pana sus am facut 12minute cu o singura oprire :)

Vistea Mare 2527m

Am lasat rucsacii aici si am pornit pe traseul de 15min catre vf.Moldoveanu. Am avut noroc si s-a ridicat si ceata, am vazut peisajul complet de la 2544m altitudine, de pe "Acoperisul Romaniei".
Am intalnit si un fenomen destul de ciudat si rar, numit spectrul Brocken. In poza nu a iesit chiar asa bine cum se vedea in realitate.


Vf. Moldoveanu 2544m

Spectrul Brocken

Am stat vreo 30min sa facem poze, sa dam telefoane acasa dupa care ne-am intors pe Vistea Mare - 2527m - al 3-lea varf ca inaltime din Romania, am luat rucsacii si am continuat drumul spre Fereastra Mare unde aveam de gand sa campam. Coborarea pe partea cealalta a Vistei mi-a pus genunchiul iar la mare incercare.. mai mult taram piciorul dupa mine sprijinindu-ma in bete.

Acoperisul Romaniei in ceata


Am mers vreo 2-3h si am ajuns la o turma de oi. La sfatul ciobanului am coborat intr-o vale unde am pus cortul. Ne-a arata si de unde sa luam apa. Fereastra mare era la 30min de noi, dar acolo nu aveam unde sa campam.

Am reusit sa facem portiunea asta cam in 11h, desi am avut cateva opriri mai lungi.

Ziua 4 - 18.08.2009

Se anunta cea mai lunga zi, erau conform hartii 13h de mers pana in Plaiul Foii de unde avea sa ne ia cu masina tatal lui Tavitza. Ne-am trezit mai devreme, pe la 6 si ceva, dar cand sa ies din cort am observat ca nu prea pot sa indoi genunchiul. Cu greu am iesit, am facut cativa pasi, dar abia mergeam pe drept fara rucsac. :(
Am aplicat un tratament cu Reumalin, am pus o fasa si dupa o ora am plecat, reusind sa pasesc.
Pana in Fereastra Mare am facut vreo 20min. De acolo am pornit spre Curamtura Zarnei - 3h. Pe drum m-am trezit langa mine cu un caine, nici nu l-am simtit, pur si simplu a aparut din ceata. :D


Sub Vf. Cheia Bindei era un indicator "Plaiul foii 14h"... WTF!?!?!?

Conform hartii erau 3h pana la Zarna si 10 de la Zarna spre Plaiul Foii. Pana aici facusem deja vreo 2h si ceva. Asta era.. dupa niste calcule in mare ajungeam pe la ora 12 noaptea.
Dupa ceva timp s-a ridicat si ceata de tot.
Am putut vedea si Vf. Moldoveanu pentru ultima data in tura asta.

In spate se inalta maret Trapezul Vistea-Moldoveanu

Am trecut pe langa ultimele varfuri mari ale Fagarasului, Dara si Urlea. De aici spre Zarna traseul s-a schimbat in totalitate.

Lacul Urlea

Refugiul din Curmatura Zarnei

Era un mare platou la 2000-2200m pe care mergeai pana te saturai. La Refugiul de la Curmatura Zarnei am mancat si am pornit iar prin ceata spre Curmatura Bratilei.


Iarasi ne-a indus in eroare harta.. conform careia in tot drumul pana in Plaiul Foii erau de urcat doar 590m insumat.. de unde, am urcat in draci. Eu nu ma plangeam ca imi doream urcari, pt mine coborarile erau criminale.


Dupa ce am trecut de Curmatura Bratilei ne-am intalnit, prin ceata cu un grup. Ne-au atentionat ca urma o turma de oi cu multi caini destul de agresivi si cand au auzit unde vrem sa ajungem ne-au zis sa stam calmi ca nu avem timp azi.

O mica pauza de odihna

Asa ca am marit pasul.. am ajuns si la turma aia de oi cu cainii rai de care ne povestisera grupul, dar i-a calmat ciobanul instant. Am stat putin de vorba cu el si ne-a redat optimismul spunand ca avem timp sa ajungem pana seara la Plaiul Foii.
Am continuat drumul care de acum se transformase numai in coborare. Ajungem la un semn conform caruia mai erau 4h pana in Plaiul Foii. Stiam ca de la Cantonul Rudarita (2h) urma un drum forestier de 10km unde daca aveam noroc putea sa ne ia cineva cu masina.

Lacul Pecineagu si in spate de tot Masivul Piatra Craiului

De aici drumul a continuat prin padure, o padure tare nasola.. multe zone cu defrisari unde nu se vedea marcajul, alte zone cu brazi tineri unde la fel, nu se vedea marcajul. Am mers incet cautand marcajele.

Dupa aproape 2h, timp in care trebuia sa ajungem la Cantonul Rudarita conform indicatorului de mai sus, de la intrarea in padure gasim altul. Canton Rudarita - 1.5h..ciudat.. ca de altfel f.multe marcaje intalnite in ziua de azi, cu timpi parca pusi din burta.
Ma rog, de aici drumul a continut in jos, spre o vale prin padure. A fost o coborare destul de inclinata care a fost un chin pt mine. As fi urcat-o de 3 ori daca trebuia, dar sa nu mai cobor.


Intr-un final, pe la ora 19 ajungem la drumul forestier. Mai aveam pana la Cantonul Rudarita ~2km de forestier si apoi inca 10km pana in Plaiul Foii, adica ajungeam pe la ora 21. Am facut o pauza scurta dupa care am pornit la drum. La Canton ne-am intalnit cu o dubita cu 4 insi cu biciclete si inca 3 turisti, straini langa. Nici macar nu am intrebat daca ne iau si pe noi ca erau deja 7 insi.



Dupa cateva sute de metri ne trezim cu dubita in spate si ne intreaba daca mergem la Plaiul Foii. Erau 2 care mergeau pe biciclete inainte, iar ceilalti 2 in spate cu masina. Ii luasera si pe cei 3 turisti straini. Pe noi ne-au bagat la portbagaj. Ne-au dus cam 7-8km.

Piatra Craiului

Marcaj care continua de aici de-a lungul crestei pana in Valea Oltului.. ~90km
Cu albastru e marcat traseul pe care l-am facut.

Ultimii km au trecut imediat. La ora 20 eram in Plaiul Foii unde ne-am imbarcat in masina si am plecat spre Ploiesti. Aveam tren la 23:14 pe care trebuia sa-l prind. Urmatorul era la 4 si ceva sau 1:30 in Ploiesti Sud.
S-a mers bine pana prin Busteni-Sinaia unde am dat de zeci de tiruri care mergeau cu 20 la ora. Deja imi luasem gandul de la tren cand am vazut ca mai erau 40min si eram in Sinaia, dar drumul s-a eliberat si am ajuns la 23:15 in gara. Speram sa aiba o mica intarziere trenul, dar cand ajung la casa de bilete vad intarziere ca nu era chiar mica, ci de 95min :(
Ce sa fac.. am luat bilet si am asteptat in gara sa vina trenul. A venit totusi mai devreme cu 10min fata de cat avea intarzierea :))
Drumul pana la Bucuresti l-a facut repede, in 40min. Am stat si la clasa 1.


Tot drumul m-am gandit cum naiba ma dau eu jos din tren cu genunchiul praf. Pt mine era o mare problema. Nu ma puteam ajuta de bete cum am facut-o pe munte. Pana la urma am reusit sa cobor relativ usor. Era ora 2.. mergeam de la ora 7 si ceva dimineata, dar in afara de genunchiul cu probleme nu simteam nici un fel de oboseala.
Urmatorul obiectiv este sa fac creasta in 2 zile, dar fara rucsac ci cu un ghiozdanel mic cu cazare la o cabana. Dar asta la anu.. pana atunci mai e mult.

Toate pozele aici

2 comentarii:

  1. Super tare frate. BRAVO. Imi pare rau ca n-am putut sa merg si eu...da cine stie, poate pana la anu, pana-n tura de 2 zile mai bagi una de incalzire (de 4zile) si ma bag si eu!!
    Bafta,
    IronM

    RăspundețiȘtergere
  2. Inca una de 4 zile nu cred ca o sa mai bag :(
    Nu prea mai am nici o motivatie.

    RăspundețiȘtergere